Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă au fost deconectate de la rețeaua națională din cauza debitului redus al Dunării. Nuclearelectrica anunță că reactoarele se află în oprire sigură, iar reluarea producției va depinde de evoluția nivelului apei.
Compania nu a indicat o dată pentru repornire. Centralei îi este necesară apă din sistemul Dunăre–Canalul Dunăre–Marea Neagră pentru procesele de răcire, iar scăderea nivelului poate afecta funcționarea unor componente ale instalațiilor.
În condițiile actuale, cele două unități nu mai livrează energie, ceea ce lasă Sistemul Energetic Național fără aproximativ 1.300 MW de capacitate. Cernavodă asigură, în mod obișnuit, aproape 20% din producția de electricitate a României.
Sistemele de răcire rămân active
Nuclearelectrica precizează că centrala are mai multe soluții de răcire, concepute pentru niveluri diferite ale apei. Acestea sunt folosite în funcție de parametrii tehnici, astfel încât funcțiile de securitate nucleară să fie menținute integral.
Autoritățile au luat măsuri suplimentare pentru protejarea pompelor și pentru păstrarea redundanței instalațiilor. Sistemele alternative pot prelua funcțiile esențiale dacă anumite echipamente nu mai pot fi utilizate.
Oprirea reactoarelor nu este considerată o urgență nucleară. Chiar și fără producție de electricitate, instalațiile continuă să fie răcite și monitorizate prin sisteme independente, proceduri dedicate și echipe de specialiști prezente permanent.
„Pe întreaga perioadă în care Unitățile 1 și 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent. Situația afectează exclusiv producția de energie electrică”, transmite Nuclearelectrica.
Mihai Laurențiu Gioară, directorul general al companiei, afirmă că impactul asupra producției este dificil, însă situația este controlată din punctul de vedere al securității. „Situația actuală este dificilă din perspectiva producției de energie, însă este pe deplin gestionată din punct de vedere al securității nucleare, prin tehnologie, proiect și expertiza echipelor noastre”, a declarat acesta.
Ce pierde sistemul energetic
Cernavodă este singura centrală nuclearoelectrică din România și una dintre sursele importante de producție constantă. În 2025, cele două unități au furnizat aproximativ 10,1 milioane MWh, echivalentul a circa o cincime din electricitatea produsă la nivel național, potrivit raportului anual al Nuclearelectrica.
Energia nucleară contribuie la echilibrarea sistemului deoarece poate fi produsă relativ constant, spre deosebire de sursele solară și eoliană, dependente de condițiile meteo. Pentru acoperirea deficitului creat de oprirea simultană a reactoarelor, România poate apela la alte centrale, la importuri sau la o combinație între aceste variante.
Efectul asupra prețurilor nu poate fi stabilit în acest moment. Acesta va depinde de durata opririi, nivelul consumului, disponibilitatea celorlalte capacități de producție și evoluția pieței regionale, iar Nuclearelectrica nu a prezentat o estimare în acest sens.
Mentenanță până la repornire
Compania urmărește prognozele hidrologice și va păstra unitățile oprite până când condițiile vor permite reluarea funcționării în siguranță. Perioada este folosită pentru lucrări de mentenanță și pentru măsuri menite să crească reziliența centralei în situații similare.
„Folosim această perioadă de oprire controlată pentru activități de mentenanță și de creștere a rezilienței, până când nivelul Dunării va permite repornirea în siguranță a unităților. În paralel, am inițiat consultări cu experți pentru a identifica cele mai bune soluții pe termen mediu și lung, astfel încât impactul unor situații similare să fie redus cât mai mult în viitor”, a explicat directorul general al Nuclearelectrica.
Nuclearelectrica va transmite un nou comunicat atunci când Unitățile 1 și 2 vor fi reconectate la Sistemul Energetic Național.