Adolescenții care petrec multe ore în activități interactive pe ecrane prezintă un risc mai mare de depresie sau anxietate ulterior, însă asocierea nu depinde doar de timpul petrecut online. Un studiu al Institutului Karolinska indică un rol important al moștenirii genetice și al mediului familial.
Cercetarea, publicată joi în revista Nature Human Behaviour, a urmărit peste 21.000 de persoane din perechi de gemeni suedezi. Participanții au fost evaluați începând de la vârsta de nouă ani, pe durata adolescenței și până la maturitate.
Analiza a vizat utilizarea recreațională a ecranelor, simptomele de depresie și anxietate, precum și eventualele diagnostice primite ulterior. Cercetătorii au separat activitățile interactive, precum jocurile video, conversațiile online și navigarea pe internet, de cele pasive, cum ar fi vizionarea programelor de televiziune sau a materialelor video.
Diferențe între tipurile de activități
La 15 ani, adolescenții care foloseau ecranele mai mult de șase ore pe zi pentru activități interactive aveau o probabilitate de peste două ori mai mare să primească ulterior un diagnostic de depresie sau anxietate decât cei care se limitau la cel mult două ore zilnic.
Legătura a fost însă mult mai slabă atunci când au fost comparați gemeni din aceeași familie, în special gemeni identici. Acest rezultat sugerează că genele comune și condițiile de creștere pot explica o parte semnificativă din asocierea observată inițial.
Relația cu problemele de sănătate mintală a fost mai clară pentru activitățile interactive. În cazul consumului pasiv de conținut, asocierile au fost reduse sau chiar inexistente.
Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska și unul dintre autorii principali, a explicat că influența factorilor familiali comuni nu a fost luată suficient în calcul în unele analize anterioare, ceea ce ar fi putut duce la supraestimarea legăturii dintre ecrane și sănătatea mintală.
Ce limite are cercetarea
Folosirea îndelungată a ecranelor în adolescență a rămas asociată cu apariția ulterioară a unor probleme psihice, dar rezultatul a devenit mai puțin puternic și mai puțin sigur după includerea factorilor genetici și familiali în analiză.
Studiul este observațional, astfel că nu poate demonstra că timpul petrecut în fața ecranelor provoacă depresie sau anxietate. În plus, durata utilizării a fost raportată chiar de participanți, iar datele au fost strânse înainte ca telefoanele inteligente și rețelele sociale să devină omniprezente în viața adolescenților.
Autorii consideră că recomandările pentru utilizarea ecranelor ar trebui să țină cont nu doar de numărul de ore, ci și de activitatea desfășurată, motivul pentru care este folosită și particularitățile fiecărui adolescent și ale familiei sale.
Echipa de cercetare intenționează să analizeze mai atent conținutul urmărit, motivele utilizării dispozitivelor și timpul luat altor activități, pentru a clarifica modul în care aceste elemente se raportează la sănătatea mintală la vârste diferite.