Inteligența artificială îi ajută pe medici să consulte mai mulți pacienți și să reducă timpul alocat sarcinilor administrative. Datele din studiul global Future Health Index 2026, realizat de Philips, arată că aproape jumătate dintre cadrele medicale economisesc cel puțin 132 de ore pe an, echivalentul a peste trei săptămâni de lucru.
Cercetarea a inclus 2.011 profesioniști din sănătate și 20.085 de pacienți din zece țări. Jumătate dintre clinicienii intervievați spun că folosirea AI le-a crescut capacitatea de a vedea mai mulți pacienți, cu o medie de opt consultații suplimentare pe săptămână, iar 71% consideră că tehnologia eficientizează fluxurile de lucru.
Efecte asupra personalului medical
- 50% dintre clinicieni afirmă că inteligența artificială le-a îmbunătățit echilibrul dintre viața profesională și cea personală;
- 49% spun că nivelul lor de stres a scăzut;
- 47% declară că petrec mai puțin timp peste program sau că duc mai puțină muncă acasă.
Instrumentele bazate pe AI sunt utilizate tot mai des pentru automatizarea activităților administrative, organizarea documentelor și reunirea informațiilor despre pacienți. În același timp, 57% dintre profesioniștii chestionați spun că au acces mai bun la date medicale consolidate, iar 63% afirmă că primesc mai repede rezultatele diagnostice.
Rezultatele au relevanță și pentru România, unde lipsa personalului medical este accentuată de migrația specialiștilor. Deși țara formează anual mai mulți absolvenți de medicină decât media europeană, o parte importantă dintre aceștia aleg să lucreze în străinătate.
Presiunea asupra sistemului este amplificată de finanțarea redusă. Datele OECD și ale Comisiei Europene indică pentru România cheltuieli de aproximativ 1.800 de euro pe cap de locuitor, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană și mai puțin de jumătate din media UE, de 3.832 de euro. Sănătatea primește 5,8% din PIB, față de media europeană de 10%, iar speranța de viață este cu 5,1 ani sub media Uniunii.
Acces mai bun în zonele rurale
Inteligența artificială este văzută și ca un posibil instrument pentru diminuarea diferențelor dintre serviciile medicale din orașe și cele din localitățile slab deservite. La finalul anului 2025, datele CNAS indicau 1.055 de localități cu deficit de medici de familie, necesarul suplimentar fiind estimat la 1.473 de medici.
În cadrul studiului, 75% dintre profesioniștii din sănătate consideră că AI poate reduce diferențele de calitate dintre serviciile medicale și poate îmbunătăți accesul în zonele cu resurse limitate. În rândul pacienților, 56% cred că tehnologia va contribui la îmbunătățirea îngrijirii medicale în mediul rural.
„Rezultatele Future Health Index arată că inteligența artificială în medicină se transformă dintr-un instrument folosit izolat, pentru o singură sarcină, într-unul integrat în activitatea clinică zilnică, venind astfel cu numeroase beneficii. Philips susține această tranziție prin soluții care ajută spitalele și clinicile să integreze mai bine datele pacienților și să sprijine deciziile clinice, astfel încât medicii să își recapete timpul pentru ceea ce contează cel mai mult: pacientul din fața lor. Trebuie ținut cont însă că AI-ul nu vine să înlocuiască specialistul, ci să-l sprijine. Judecata și responsabilitatea finală trebuie să rămână umane”, a declarat Șerban Isopescu-Weber, lider al Diviziei de Echipamente și Soluții Medicale a Philips România.
Philips, companie cu sediul în Olanda, furnizează tehnologii medicale în peste 100 de țări. Compania a raportat venituri de aproximativ 18 miliarde de euro în 2025.