Spitalele și medicamentele compensate absorb împreună cea mai mare parte a banilor din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), avertizează Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Instituția susține că dezechilibrele acumulate pot produce consecințe importante dacă nu sunt corectate și propune schimbări în finanțarea spitalelor și în prescrierea medicamentelor.
Asistența medicală spitalicească reprezintă aproximativ 45% din cheltuielile FNUASS, iar medicamentele compensate ajung la circa 33%. CNAS spune că veniturile fondului, alimentate în principal prin contribuțiile asiguraților, nu țin pasul cu ritmul de creștere a cheltuielilor.
Schimbări propuse pentru spitale
Din 2015, majorările salariale ale angajaților din spitalele publice sunt susținute prin intermediul CNAS. Sumele alocate în acest scop au crescut constant, atât ca valoare, cât și ca pondere în bugetele spitalelor, iar în prezent finanțarea influențelor salariale a ajuns la același nivel cu banii pentru serviciile medicale oferite pacienților internați.
Potrivit CNAS, actualul mecanism separat de finanțare nu stimulează suficient furnizarea de servicii medicale, afectează plata în funcție de caz rezolvat și reduce concurența dintre unitățile medicale. Instituția lucrează la o soluție prin care costurile majorărilor salariale să fie incluse în plata pe caz rezolvat, împreună cu ajustarea tarifelor pentru serviciile spitalicești.
- finanțarea majorărilor salariale ar urma să fie integrată în plata pe caz rezolvat;
- tarifele pentru serviciile medicale spitalicești ar urma să crească proporțional.
Prescripții și prețuri mai eficiente
CNAS semnalează și creșterea accelerată a consumului de medicamente finanțate din FNUASS, cu majorări anuale care au ajuns până la 20%. În 2025, valoarea tratamentelor acordate pacienților a fost de 2,5 ori mai mare decât în 2015.
Medicamentele inovative reprezintă peste 80% din valoarea tratamentelor decontate, deși ponderea lor cantitativă este de 48%. CNAS propune ca medicii să fie încurajați să prescrie medicamente generice și biosimilare atunci când această opțiune este posibilă din punct de vedere medical.
Instituția susține că variantele generice și biosimilare nu diferă clinic de produsele originale în ceea ce privește siguranța sau eficacitatea, însă au prețuri semnificativ mai mici. În același timp, CNAS consideră necesară revizuirea regulilor prin care sunt stabilite prețurile medicamentelor și prin care acestea sunt introduse pe lista de compensare.
Fără astfel de modificări, România ar putea ajunge să achite tratamente tot mai scumpe pentru un număr din ce în ce mai mic de pacienți. CNAS avertizează că, în timp, pacienții noi nu ar mai putea începe tratamentele de care au nevoie.
Reacția CNAS și a pacienților
Președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, afirmă că măsurile nu urmăresc închiderea spitalelor sau limitarea accesului la medicamente. „Logica acestor soluții nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente, așa cum vehiculează în mod eronat în spațiul public unele persoane care nu cunosc aprofundat mecanismele de finanțare, ci exact opusul, de a stimula performanța spitalelor, precum și de a lărgi accesul la medicamente, în beneficiul pacienților. Este evident că, în condițiile unor resurse financiare inevitabil limitate (CASS de 10%, față de circa 15% în Germania, de exemplu), maximul de beneficiu îl obții dacă utilizezi cu eficiență fiecare leu de care dispui”, a declarat acesta.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut miercuri seară că înlocuirea unui medicament foarte scump cu unul sau două generice ar putea permite tratarea unui număr mai mare de pacienți. „În loc să ai un medicament foarte scump, care face cam același lucru, ai putea să ai un medicament și jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleași probleme și să ai un acces mai mare al pacienților”, a afirmat el.
Asociațiile de pacienți au criticat această abordare și au atras atenția că problema nu ține doar de prețuri. Ele au indicat și lipsa de continuitate în aprovizionare, precum și retragerea unor medicamente de pe piață, avertizând: „Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”.